Lucrătorii din domeniul sănătăţii care se ocupă de pacienţi infecţioşi fac uneori greşeli atunci când îndepărtează articolele de protecţie personală, ducând la contaminarea hainelor sau echipamentelor cu bacterii rezistente la antibiotice, arată un studiu realizat în Statele Unite şi citat sâmbătă de Reuters, scrie Agerpres.
”Nimeni nu este perfect şi contaminarea accidentală a lucrătorilor din domeniul îngrijirii sănătăţii cu organisme rezistente la mai multe medicamente pot să apară şi pot fi un pas cheie în răspândirea potenţialilor patogeni în centrele de sănătate”, a spus principalul autor al studiului, dr. Koh Okamoto, de la Rush University Medical Center din Chicago.
”Cu cât înţelegem mai mult cum şi de ce se întâmplă contaminarea, cu atât suntem mai bine pregătiţi să ajutăm lucrătorii din domeniul sănătăţii să o evite”, a declarat el pentru Reuters Health prin email.
Citeste si Hunor îi răspunde ambasadorului Ucrainei la București: ‘Nu am fost în Ucraina în ultimii douăzeci de ani și nu am folosit niciodată pașaport maghiar’
Pe o perioadă de şase luni, Okamoto şi colegii săi au observat 125 de asistenţi medicali, între care 83 de asistente medicale şi 24 de medici, în patru unităţi de terapie intensivă pentru adulţi la spitalul lor. Jumătate dintre medici şi asistente medicale au primit o instruire formală privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie pentru virusul Ebola în anul precedent, iar 90% au beneficiat în ultimii cinci ani de cursuri de „donning and doffing” (îmbrăcarea şi dezbrăcarea echipamentului) .
În timpul studiului, personalul medical participant la studiu a supravegheat 95 de pacienţi cu precauţii de contact pentru stafilococ auriu cu rezistenţă la meticilină (MRSA), enterococi rezistenţi la vancomicină şi bacili gram-negativi rezistenţi la mai multe medicamente.
Echipa de cercetare a colectat 6.000 de eşantioane din 5.000 de locuri în zona unităţilor de terapie intensivă (ATI), inclusiv articole care au atins corpul pacientului şi suprafeţe de mediu cum ar fi manşete de presiune sanguină, butoane de apel şi chiuvete. Cercetătorii au testat, de asemenea, mâinile, mănuşile şi hainele personalului medical studiat înainte şi după interacţiunile cu pacienţii. În plus, ei au urmărit procesul de ”doffing” şi au înregistrat erori, pe baza recomandărilor Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor, care recomandă scoaterea împreună a halatelor şi mănuşilor.
Potrivit unui raport publicat în revista Infection Control and Hospital Epidemiology (Controlul infecţiei şi epidemiologia spitalului), cercetătorii au constatat că mai mult de o treime din lucrătorii din domeniul asistenţei medicale s-au contaminat cu un organism multirezistent în timpul întâlnirii cu un pacient. În special, patru lucrători din domeniul sănătăţii aveau acest organism pe mână, patru pe haine sau bijuterii, trei pe stetoscop şi doi pe telefoanele mobile din spital. Aproximativ 70% din suprafeţele de mediu au avut astfel de organisme, în special produse care erau aproape de pacienţi, cum ar fi manşete de presiune sanguină, butoane de apel şi şine de pat.
În ansamblu, 49 de lucrători, sau 39%, au făcut mai multe erori în îndepărtarea echipamentului de potecţie şi au avut mai multe şanse de a avea haine contaminate după o interacţiune cu pacientul. De exemplu, toţi cei patru lucrători din domeniul asistenţei medicale care şi-au contaminat mâinile au făcut erori în timp ce îşi îndepărtau halatele şi mănuşile. În special, contaminarea mâinilor a fost de 10 ori mai mare atunci când mănuşile au fost îndepărtate înaintea halatului.
”Studiul nostru a avut loc într-un mediu real, în unităţi de terapie intensivă foarte frecventate unde graba în acordarea de îngrijire de urgenţă face ca erorile simple să fie mult mai probabile”, a spus Okamoto. ”Acest lucru ne-a permis să urmărim mai bine metodele de îmbrăcare şi dezbrăcare a echipamentului şi erorile potenţiale ale lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale”.
Este nevoie de intervenţii simple care să consolideze ordinea preferată pentru dezbrăcarea echipamentului, care ar putea reduce contaminarea, a spus el. Scoaterea mănuşilor şi a halatelor împreună, ca o unitate, de exemplu, a părut foarte utilă în prevenirea auto-contaminării.
Ca strategie, semnele sau indiciile din interiorul camerelor pacienţilor ar putea să reamintească lucrătorilor din domeniul sănătăţii procedurile adecvate de înlăturare a halatelor şi mănuşilor. Unii cercetători lucrează, de asemenea, la un design nou al halatelor, care ar folosi un cod de culori pentru a identifica mai bine exteriorul halatului, astfel încât lucrătorii să-l poată îndepărta cu mai multă atenţie.
