Evenimentul lunar “Magia Apei Informate”, susținut de AQUA Carpatica, te informeaza astazi, 29 septembrie, de Ziua Internationala a Inimii, in cadrul „Atelierului de emotii pozitive”.
Ne dorim ca si tu sa fii ghidat, astfel incat sa devii constient de importanta mentinerii sanatatii inimii tale, prin emiterea unor emotii pozitive. Haideți să facem tot ce ne este la îndemână pentru a avea o inimă, și nu un cord, până la adânci bătrâneți!
♥Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică, în mediastin (spațiul dintre plămâni). Are un rol vital în circulația sângelui și implicit în menținerea vieții.
Inima ta nu este doar cel mai important muschi din corp, este si cel mai muncitor. Aceasta bate 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana si, cu exceptia momentelor in care te relaxezi sau dormi, face pauze foarte rar.
Cele 10 lucruri uimitoare pe care trebuie sa le stii despre inima ta
1. Inima ta bate de aproximativ 100.000 de ori in fiecare zi Acest lucru inseamna ca inima bate o data la fiecare secunda sau intre 60-100 de ori pe minut, potrivit American Heart Association. Pentru persoanele cu un ritm cardiac mai apropiat de 60 de batai pe minut, inseamna ca inima lor bate de aproximativ 86.000 de ori pe zi. Pentru cei care au un ritm cardiac apropiat de 100, vorbim de 144.000 de batai pe zi.
2. Varsta si activitatea fizica va afecteaza ritmul cardiac
In general, pe masura ce copiii cresc sau adultii fac exercitii fizice, ritmul cardiac incetineste.
- Nou nascut (0-11 luni): intre 70 si 160 de batai pe minut
- 1-4 ani: intre 80 si 120 de batai pe minut
- 5-9 ani: intre 75 si 110 batai pe minut
- Copiii peste 10 ani si adultii care nu fac exercitii fizice: intre 60 si 100 de batai pe minut
- Adultii care au activitate fizica: intre 40 si 60 de batai pe minut
3. Bolile de inima reprezinta „criminalul nr.1” atat in randul barbatilor, cat si in randul femeilor
„Bolile de inima sunt o mare problema atat pentru barbati, cat si pentru femei”, spune James Beckerman, director la Center for Prevention and Wellness at the Providence Heart and Vascular Institute din Portland. Potrivit American Heart Association mai mult de 1 in 3 femei traieste cu o boala de inima. In Statele Unite, la fiecare minut, o femeie moare din cauza unei boli de inima.
Mai multe femei mor din cauza bolilor de inima decat din cauza majoritatii tipurilor de cancer combinate.
4. Vreti sa stiti cat de mare e inima dumneavoastra? Strangeti pumnul
Marimea inimii depinde de marimea persoanei, precum si de conditia in care se afla aceasta. In general, o inima sanatoasa are dimensiunea pumnului dumneavoastra.
5. Ritmul cardiac scade in timp ce dormiti
In timpul noptii, e comun ca ritmul cardiac sa scada sub 60 de batai pe minut. De ce? Acest lucru se intampla pentru ca metabolismul incetineste, iar sistemul nervos parasimpatic, care incetineste inima si te relaxeaza, este mai activ.
6. Simptomele unui atac de cord sunt diferite la barbati si la femei
Simptomele unui atac de cord sunt diferite la barbati fata de cum sunt la femei. In timp ce barbatii raporteaza, de cele mai multe ori, durere in piept, transpiratie, ameteala si greata, femeile experimenteaza mai degraba taierea respiratiei, ameteala, lesin, dureri in abdomenul superior si o presiune in partea superioara a spatelui.
7. Nivelul de activitate este cel mai mare risc potential pentru bolile de inima
Persoanele care nu fac foarte multe exercitii fizice au un risc dublu de a dezvolta o boala de inima. American Heart Association recomanda cel putin 150 de minute de activitate fizica moderata sau 75 de minute de activitate fizica intensa pe saptamana.
8. Depresia creste riscul aparitiei unui atac de cord, in special in cazul femeilor
Daca sunteti o femeie cu varsta de sub 55 de ani si suferiti de depresie severa sau moderata, ar trebui sa fiti atenta. Acest grup de femei au un risc dublu de a suferi un atac de cord.
9. Un timp indelungat petrecut pe scaun este asociat cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor de inima
Este posibil sa fi auzit ca statul pe scaun este noul fumat. Numeroase studii arata ca statul pe scaun este asociat cu afectiuni cronice, inclusiv cu bolile de inima.
10. Inima este o pompa gigantica
In fiecare minut, inima pompeaza aproximativ cinci litri de sange printr-un sistem de vase de sange care are o lungime foarte mare.
Exercitiul fizic – ANTIDOTUL bolilor cardiovasculare
Inca de pe vremea lui Hipocrate se stie ca exercitiul fizic – miscarea – reprezinta o arma de prevenire a multor boli, pe cand lipsa de miscare – sedentarismul – este o „poarta” deschisa pentru aparitia acestora. Dintre toate afectiunile – cel mai mult beneficiaza de pe urma actiunii profilactice a practicarii exercitiilor fizice – bolile de inima si ale vaselor sanguine.
exercitiile fizice regulate de tip aerob (adica acelea care cresc semnificativ ritmul batailor inimii si frecventa respiratiei) reduc riscul bolilor de inima prin cresterea capacitatii functionale a cordului si anume:
– scazand nevoile in oxigen ale muschiului cardiac;
– crescand tonusul acestui muschi;
– stimuland circulatia generala a sangelui, inclusiv a inimii, prin cresterea tonusului si al altor muschi.
Intensitatea exercitiilor
Cum trebuie sa fie exercitiile fizice recomandabile pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare?
• sa aiba o anume intensitate pentru a imbunatati consumul de oxigen al celulelor, inclusiv al inimii. Deci trebuie sa fie aerobe.
• sa aiba o durata de cel putin 20 sau 30 de minute.
• sa fie efectuate cu o anumita ritmicitate: fie 30 de minute de 3 ori pe saptamana, fie 20 de minute de 5 – 6 ori saptamanal.
• exercitiile fizice, pentru a fi aerobe, trebuie sa fie executate fara pauze, fie obligatoriu continue pe parcursul celor 20 sau 30 de minute minimum fara pauze.
Ritmul inimii tale
S-a considerat multă vreme că ritmul inimii în stare de repaus este ca ritmul unui metronom, regulat şi stabil. Oamenii de ştiinţă şi medicii ştiu totuşi, că acest lucru este departe de a fi adevărat. În loc să fie monoton şi regulat, ritmul unei inimi sănătoase, chiar şi în condiţii de repaus – este de fapt surprinzător de neregulat, cu intervalul de timp între bătăi de inimă consecutive în continuă schimbare. Acest lucru în Această variaţie naturală a ritmului inimii se numeşte Variabilitatea Ritmului Cardiac (VRC).
Variabilitatea Ritmului Cardiac este o măsură a variaţiei ritmului cardiac de la o bătaie la alta. Diagrama alăturată prezintă trei bătăi de inimă înregistrate pe o electrocardiogramă (EKG). Observaţi variaţia în timp a intervalului dintre bătăile de inima, dând un puls diferit (în bătăi/minut) pentru fiecare interval.
Variabilitatea normală a Ritmului Cardiac este datorată acţiunii sinergice a două ramuri ale sistemului nervos autonom (SNA) — partea sistemului nervos care reglează majoritatea funcţiilor organismului intern.
Variaţia de la clipă la clipă în ritmul cardiac este trecută în general cu vederea când se măsoară activitatea medie a inimii (de exemplu, atunci când medicul îţi ia pulsul pentru o anumită perioadă de timp şi calculează că inima ta bate cu 70 bătăi pe minut).
De ce este VRC Important?
Oamenii de ştiinţă şi medicii consideră VRC a fi un indicator important de sănătate si condiţie fizică. Ca marker de rezistenţă fiziologiceă şi flexibilitate comportamentală, acesta reflectă capacitatea noastră de adaptare în mod eficient la stres şi la cerinţele de mediu. Prin reducerea uzurii produsă de stres asupra sistemului nervos şi facilitarea proceselor naturale de regenerare, practicare regulată a tehnicilor de coerenţă interioară construite de HeartMath poate ajuta la revenirea VRC scăzută la valori sănătoase.
Ritmul inimii şi al emoţiilor
Mulţi factori afectează activitatea SNA, şi, prin urmare, influenţează VRC. Printre acestea se numără modul în care respirăm, facem exerciţii fizice şi chiar gândim. Cercetarile de la Institutul HeartMath au arătat că unii dintre cei mai puternici factori care afectează ritmul inimii noastre sunt sentimentele şi emoţiile. Cănd observăm variaţia ritmului cardiac in timp, forma lui poartă numele de ”tipar”. Când utilizaţi emWave şi tehnologiile noastre de obţinere a echilibrului interior, observaţi acest tipar al ritmului inimii în timp real. Cercetările HeartMath au constatat că emoţiile pe care le experimentăm afectează tiparul de funcţionare al inimii – şi acest fapt ne spune multe despre cum funcţionează organismul nostru.
În general, stresul emoţional – inclusiv emoţiile, cum ar fi furia, frustrarea şi anxietatea – dă naştere la tipare dezordonate şi neregulate: unda VRC pare ca o serie inegală de vârfuri, zimţi neregulaţi (un exemplu este indicat în figura de mai jos). Oamenii de ştiinţă numesc aceasta un tipar de ritm incoerent al inimii. Fiziologic, acest model indică faptul că semnalele produse de cele două ramuri ale SNV sunt nesincronizate. Acest lucru poate fi asemănat cu o maşină condusă cu un picior pe pedala de acceleraţie (sistemul nervos simpatic), iar celălalt pe frână (sistemul nervos parasimpatic) în acelaşi timp – acest lucru creează o tipar de condus sacadat, arde mai multe gaze, şi nu este foarte bun pentru masina. În mod asemănător, modelele incoerente ale activităţii fiziologice asociate cu emotiile stresante pot cauza corpului nostru funcţionarea ineficientă, diminuează nivelul de energie şi produce uzura suplimentară a întregului. Acest lucru este valabil mai ales în cazul în care stresul si emoţiile negative sunt prelungite sau experimentate în mod repetat.
În schimb, emotii pozitive trimit un semnal foarte diferit în corpul nostru. Când avem emoţii înălţătoare, cum ar fi aprecierea, bucuria, grija şi dragostea tiparul ritmului inimii devine foarte ordonat, arătând ca o undă lină, armonioasă (un exemplu este indicat în figura de mai jos). Aceasta se numeşte un tipar coerent al ritmului inimii. Atunci generăm un ritm cardiac coerent activitatea în cele două ramuri ale SNA este sincronizată şi sistemele corpului funcţionează cu eficienţă sporită şi în armonie. Nu este de mirare că emoţiile positive ne fac să ne simţim atât de bine – ele ajută de fapt sistemele corpului nostru de a se sincroniza şi de a lucra mai bine.
Coerenţa: o stare optima de funcţionare
Cercetările Institutului HeartMath au arătat că generarea emoţiilor pozitive susţinute facilitează o schimbare la nivelul organismului, măsurabilă ştiinţific. Această stare este numită coerenţă psihofiziologică, deoarece se caracterizează prin creşterea ordinii şi armoniei în ambele noastre procese: psihologice (mentale şi emoţionale) şi fiziologice (corporale). Coerenţa psihofiziologică este o stare de funcţionare optimă. Cercetările arată că atunci când activăm această stare sistemele noastre fiziologice funcţionează mai eficient, experimentam o mai mare stabilitate emotională, o claritate mintală şi o funcţie cognitivă îmbunătăţită. Simplu spus, corpul şi creierul nostru funcţionează mai bine, ne simţim mai bine, şi vom performa mai bine.
Fiziologic, starea de coerenţă internă este marcată de dezvoltarea unui tipar liniştit, regulat, lin, al ritmului cardiac. Acest tipar caracteristic, numit coerenţă cardiacă, este indicatorul principal al statusului psihofiziologic al coerenţei.
Rolul respiraţiei
O altă distincţie importantă presupune înţelegerea rolului respiraţiei în generarea de coerenţă. Deoarece ritmul respiraţiei modulează ritmul cardiac, este posibil să se genereze un ritm cardiac coerent, prin simpla respiraţie încet şi în mod regulat intr-un ritm de 10 secunde (5 secunde inspiraţie şi 5 secunde expiraţie). Acest ritm de respiraţie poate fi o intervenţie utilă pentru ieşirea dintr-o stare de stres emoţional şi creşterea coerenţei. Cu toate acestea, acest tip de respiraţie controlata mental poate necesita un efort mintal considerabil şi este greu de susţinut de către unii oameni.
Efectul generat de activitatea inimii este de fapt unul dintre principalii factori care afectează rata de respiraţie şi tiparele noastre. Atunci când ritmul cardiac intră în coerenţă ca rezultat al unei schimbări emoţionale pozitive, ritmul respiraţiei se sincronizează automat cu inima, astfel se întăreşte şi se stabilizează coerenţa întregului sistem.
În plus, accentul pe partea emoţională pozitivă conferă o gamă mult mai largă de beneficii decât cele de obicei realizate doar prin respiraţie. Acestea includ modificări profunde perceptuale şi emoţionale, acces sporit la intuiţie şi creativitate, îmbunătăţiri cognitive şi de performanţă, şi modificări favorabile în echilibrul hormonal.