România are dificultăți la atragerea fondurilor europene pentru cercetare în sănătate, neavând o tradiție și o infrastructură bine fundamentată în acest sens, dar lucrăm pentru a spori șansele cercetătorilor români de a accesa finanțări de la Uniunea Europeană în următorii șapte ani, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Cristian Bușoi, la dezbaterea ”Politici de sănătate în UE – modele europene vs. modelul românesc”, organizată la Centrul InfoEuropa din București.
Evenimentul a fost organizat de CaleaEuropeana.ro si găzduit de Centrul InfoEUROPA din cadrul MAE, cu participarea eurodeputatului Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu și Sănătate din Parlamentul European. Cei mai importanți actori din domeniul Sănătății: reprezentanți ai Ministerului Sănătății, membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului României, reprezentanţi ai asociațiilor de pacienți și ai comunității medicale, precum și reprezentanți ai mediului academic au dezbătut, timp de două ore, pe tema soluțiilor pe care România le poate aborda în context european în domeniul sănătății.
Uniunea Europeană, competențe de reglementare reduse în domeniul politicilor de sănătate
Serviciile de sănătate reprezintă astăzi una dintre principalele preocupări la nivel european și național. Există însă și câteva provocări la care trebuie găsite soluții durabile pentru viitor, precum calitatea mai bună a serviciilor pentru pacienți, actualizarea mai rapidă și mai eficientă a listelor de medicamente, un pachet de servicii medicale care să răspundă în mod real nevoii pacienților. În acest context, eurodeputatul a amintit că Uniunea Europeană are competențe de reglementare reduse în domeniul politicilor de sănătate, putând doar să elaboreze niște direcții sau cadre europene generale, statelor membre revenindu-le sarcina de a asigura funcționarea optimă a sistemelor de sănătate.
,,Sănătatea este un domeniu în care instituțiile europene au un rol limitat, ținând de subsidiaritate, asta însemnând că toate statele membre au foarte mare libertate în a-și stabili politici și priorități, asta și pentru că sistemele de sănătate din UE sunt destul de diferite. Însă există și atribuții la nivel european și instituții implicate în politici de sănătate, precum Comisia Europeană, prin comisarul pe domeniu, sau agenții, precum Agenția Europeană a Medicamentului, cu care voi colabora în numele Comisiei de Sănătate și Mediu din PE. În februarie voi avea o întâlnire cu reprezentanții acesteia pentru a vedea cum îi poate sprijini Parlamentul și, de asemenea, cum putem crește prezența României acolo”, a explicat eurodeputatul în deschiderea evenimentului.
Mai departe, Cristian Bușoi a vorbit despre accesul cetățenilor europeni la servicii de îngrijire medicală în alte state membre ale Uniunii Europene, reglementat în cadrul unei directive europene, și despre direcțiile de finanțare la nivel european în ceea ce privește infrastructura de sănătate și cercetarea atât în general, cât și în contextul negocierilor privind următorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.
Serviciile medicale transfrontaliere
În contextul dezbaterii de astăzi, eurodeputatul a amintit despre direcția foarte importantă de acțiune la nivel european privind serviciile medicale transfrontaliere, pentru care există câteva regulamente și o directivă care a apărut ca urmare a unor procese între cetățeni și Curtea de Justiție a UE, care a decis că fiecare cetățean european are dreptul la îngrijiri medicale în orice țară a UE și dreptul de a li se rambursa aceste servicii până la nivelul la care costau în țara de origine.
,,Totuși, nivelul de rambursare este mai mic, în general, pentru că, de exemplu, prețurile din România sunt destul de mult subevaluate, fiind mult mai mici decât costurile reale și mai mici decât în majoritatea țărilor europene. Mulți români de la frontiera vestică preferă să meargă în Ungaria pentru cu, din păcate pentru sistemul de sănătate din România, se simt mai în siguranță și că beneficiază de servicii medicale mai bune”.
Cristian Bușoi a mai atras atenția că procesul de rambursare a banilor în România este mai greoi nefiind suficienți bani și personal la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a gestiona dosarele depuse pentru rambursare.
Referitor la implementarea Directivei privind dreptul la îngrjiri medicale transfrontaliere, gazda evenimentului a explicat că cea mai mare problemă este faptul că cetățenii europeni nu-și cunosc cu adevărat aceste drepturi, din lipsa unor campanii de informare în majoritatea statelor membre. Dincolo de aceasta, o altă problemă este legată de punctele de contact care adesea nu pot oferi informații complete despre tarife și serviciile de calitate de care un cetățean poate beneficia.
,,Pentru bolile rare, pentru cancere, apelăm de multe ori, eu și staff-ul meu de la Bruxelles, la rețeaua europeană de referință, care cuprinde mai multe centre, spitale, secții, aflate într-o rețea de excelență la nivel european, existând și o mică echipă de coordonare cu punctele de contact care ne direcționează spre un anumit spital în funcție de diagnostic”, adăugând că ,,punctele de contact sunt în general necunoscute în România și alte state membre, deci greu de accesat, iar asta este una dintre direcțiile pe care am promis să acționăm în perioada următoare”, a explicat Cristian Bușoi.
Finanțarea europeană pentru proiecte în sănătate
Eurodeputatul a mai abordat și direcția finanțărilor în sănătate la nivel european, care se împarte în trei direcții, cea a programelor UE pentru sănătate, unde se alocă între 300 și 400 milioane de euro per exercițiu financiar, pentru proiecte cu parteneri din mai multe țări; cea a programelor de cercetare, unde în perioada 2021-2027 va exista programul Horizon Europe, finanțat cu 9,2 miliarde de euro și cu prioritate absolută cercetarea cancerului; și, în cele din urmă, cea de-a treia direcție, a fondurilor de coeziune și a altor fonduri care sunt dedicate fiecărei țări, care, la rândul ei, trebui să-și stabilească niște priorități.
Din păcate, a explicat eurodeputatul Cristian Bușoi, în ceea ce privește cea de-a doua direcție, accesul României la finanțările pentru cercetare este destul de limitat mai ales în proiectele unde există consorții de state membre cu tradiție și infrastructură de cercetare foarte bine pusă la punct.
,,Vom încerca să îmbunătățim acest lucru și țin legătura cu cei care au avut inițiative pentru cercetare în domeniu, academicieni, profesori doctori. Trebuie să avem oameni cu un anumit CV și care să îndeplinească anumite criterii pentru a crește șansele de eligibilitate a proiectelor la care participă. Iar capacitatea de implementare a unui proiect este și ea foarte importantă”, a asigurat Cristian Bușoi.
