Concluziile oamenilor de ştiinţă întăresc ideea că antibioticele ajută organismul în lupta împotriva infecţiilor, dar ar putea face mai mult rău decât bine dacă nu sunt utilizate corespunzător, potrivit ultimelor cercetări.
Două studii recente oferă noi informaţii despre efectele negative ale antibioticelor, printre care se numără afectarea sistemului imunitar şi probleme ale memoriei cauzate de incapacitatea de dezvoltare a celulelor nervoase (neuroni).
Conform CSID, ambele studii au arătat că modul în care antibioticele modifică flora intestinală poate avea efecte grave asupra stării generale de sănătate, prin producerea unui dezechilibru biochimic în organism.
Primul studiu a fost realizat în cadrul Centrului Memorial pentru Cancer Sloan Kettering din New York şi a inclus 857 de pacienţi care au fost supuşi unui transfer de celule stem hematopoietice (tratament folosit mai ales în cazul cancerului de sânge) – în acest caz antibioticile sunt prescrise pentru a preveni infecţiile asociate cu transplantul. Cercetătorii au observat că starea de sănătate a pacienţilor a depins de tipurile de antibiotice folosite.
Au fost testate 12 tipuri de antibiotice şi s-a arătat că două dintre combinaţiile administrate pacienţilor – piperacilină şi tazobactam şi imipenem şi cilastatin – au crescut semnificativ riscul de dezvoltare a unei infectii grave, boala grefă contra gazdă. Rezultate similare fuseseră observate şi în cazul experimentelor realizate anterior pe cobai.
În momentul în care este afectat microbiomul, are de suferit şi sistemul imunitar.
Al doilea studiu care a demonstrat efectele negative ale antibioticelor a fost efectuat în cadrul Centrului de Medicină Moleculară Max- Delbrueck din Berlin şi a analizat antibioticele cu spectru larg (cele care distrug diferite tipuri de microbe). S-a observat că acestea au produs o încetinirea a dezvoltării neuronale la nivelul hipocampului (zona creierului care se pare că este implicată în stocarea amintirilor şi controlul sistemului nervos). Studiul a fost realizat pe cobai. Cei cărora le-au fost administrate antibiotice cu spectru larg au avut rezultate slabe la teste de memorie, dar şi mai puţine monocite (celule albe care luptă împotriva infecţiilor şi viruşilor). În momentul în care tratamentul cu antibiotice a fost oprit, activitatea lor neuronală a revenit la normal.
Sunt necesare studii aprofundate pentru a putea confirma modul de acţiune al antibioticelor, dar administrarea trebuie făcută doar la recomandarea medicului şi pentru o perioadă de timp scurtă, pentru a nu afecta sănătatea întregului organism.
Primul studiu a fost publicat în revista Science Translational Medicine, iar al doilea în Cell Reports.
