Nu este un secret faptul că Evul Mediu a fost epoca torturii și a violenței. Nicicând graba de a judeca și condamna nu a fost mai mare, și nici plăcerea de a provoca durere în public. Acesta este și cazul următoarelor pedepse aplicate infractorilor, uneori chiar fără să le fie demonstrată vinovăția.
1. Crucificarea
Crucificarea a fost o practică foarte des întâlnită de-a lungul istoriei, dovadă stând și crucificarea lui Iisus. Aceasta avea rol dublu: de a pedepsi infractorul, condamnându-l la o moarte lentă și agonizantă, dar și de a avertiza trecătorii și de a preveni comiterea altor infracțiuni.
2. Cușca cu șobolani
Tortura sau uciderea oamenilor cu ajutorul cuștii cu șobolani era, de asemenea, o practică foarte des întâlnită în Evul Mediu. Mecanismul era următorul: se închidea un șobolan într-o cușcă fără fund, iar partea de sus a cuștii se încingea cu foc, astfel că șobolanul nu avea cum să iasă din capcană decât săpând în intestinele celui torturat.
3. Taurul de aramă
Această formă de tortură, numită și Taurul Sicilian, a fost creată de grecii antici. Se construia un taur din bronz, în mărime naturală. Persoana condamnată era închisă înăuntrul taurului, iar sub taur se pornea un foc. Persoana torturată murea astfel arsă de vie. Mecanismul reușea de asemenea să transforme țipetele persoanei torturate în mugete de taur.
4. Jupuirea
O altă metodă sadică de tortură și pedeapsă era jupuirea, așadar îndepărtarea practic a pielii infractorului, asemeni jupuirii animalelor vânate. În funcție de cât de multă piele se jupuia, cel torturat murea sau supraviețuia, dar marcat pe viață. Această metodă era destul de populară în Mesopotamia.
5. Roata
Un alt mod clasic de a executa pedeapsa cu moartea, era roata. Condamnatul era legat de roată, ori chiar țintuit în cuie sau în țepe, de mâini și de picioare, iar roata se învârtea rupându-i astfel toate oasele din corp și provocând o moarte lentă și incredibil de dureroasă.
6. Trasul în țeapă
Noi, românii, știm foarte multe despre această metodă. Nu era doar preferata lui Vlad Țepeș, ci și a altor contemporani ai săi. În special persoanele condamnate de trădare sau de crime împotriva statului erau pedepsite în acest mod. Țeapa ori sulița se introducea în corpul condamnatului prin diferite orificii, provocând o moarte dureroasă.
7. Strivit sub un elefant
În India antică, precum și în alte părți ale Asiei de Sud – Est, cea mai populară pedeapsă era strivirea capului sub piciorul unui elefant. Elefanții erau dresați fie să strivească instantaneu capul celui condamnat, fie să prelungească agonia.
8. Violată de un animal sălbatic până la moarte
În timpul Imperiului Roman, oamenii iubeau un spectacol de calitate. Și nimic nu era mai spectaculos pentru ei decât luptele între animale și condamnați. Iar dacă se întâmpla să fie vorba de o femeie, aceasta era violată de către animale special antrenate pentru așa ceva, până când femeia în cauză murea de durere.
9. Tăierea în două
O altă metodă preferată de tortură și pedeapsă în Evul Mediu era tăierea pe din două a condamnaților cu un fierăstrău. Această pedeapsă era utilizată atât în Imperiul Roman, cât și în Spania și în anumite părți ale Asiei. Asemănătoare acestei practici era și cea de a scoate intestinele unei persoane cât aceasta încă era în viață, scopul fiind tot acela de a provoca o moarte cât mai lentă și mai dureroasă.
10. Moartea prin fierbere
Întrucât în Evul Mediu era în vogă să provoci durere și chin condamnaților, o altă practică populară era cea a fierberii celui condamnat. Această pedeapsă nu era însă la fel de utilizată precum cele de mai sus deoarece lipsea spectacolul sângelui. Însă ea era aplicată în anumite părți din Europa și Asia.
11. Masa de tortură
Această masă era de fapt un cadrilater de lemn cu doi cilindri de care erau legate în lanțuri mâinile și picioarele condamnatului. Acești cilindri erau apoi rotiți până când membrele infractorului erau rupte cu totul din corp. Această metodă era mai degrabă utilizată pentru obținerea de confesiuni și informații, și nu neapărat pentru a ucide.
12. Tăierea urechilor
Această pedeapsă era ceva mai blândă decât cele prezentate anterior. După cum îi spune și numele, practica consta în tăierea urechilor condamnatului. Când infracțiunea comisă era mai puțin gravă, urechile se băteau în cuie într-un stâlp. Așadar, această pedeapsă nu avea scopul de a omorî, însă uneori acesta era rezultatul ulterior, din cauza infecțiilor apărute.
13. Arderea pe rug
Oamenii Evului Mediu iubeau focul și ce mod mai bun de a porni un spectacol de flăcări decât arzând pe cineva pe rug? Aceasta era una dintre cele mai utilizate practici de tortură și era aplicată mai ales în cazurile în care exista suspiciunea de magie neagră, ori de vrăjitorie, atât pentru a pedepsi persoana în cauză, cât și pentru a-i avertiza pe ceilalți membri ai cultului.
